Si a fost si ziua lui Seba…
ce am facut noi anu asta…pai cam nimica interesant, adica eu a trebuit sa vin la oras sa semnez intr-n final contractul pe perioada nedeterminata si sa duc actele pentru cartea de munca(ioi ce mandra ma simt) si Seba a venit el cu mine de dimineata la oras, da a trebuit sa plece chestii stomatologice si eu oricum trebuia sa merg la lucru:(
Dar totusi am sarbatorit frumos..am fost la restaurantul nostru preferat si care ne trateaza cu respect, chiar daca nu e de 5 stele.
Mai exact noi cand vrem sa papam ceva bun in oras mergem la Sara, restaurantul de sticla din centru de langa Opera. Mancare buna, servire ireporsabila si preturi chiar foarte accesibile, adica atata ne costa sa mancam si la 3f si e incomparabil mai buna si mai eleganta mancarea 😀
Eu am incercat ceva nou azi, ficatei de pui in bacon si cartofi pieru(17ron totul), dar cand am primit platoul am ramas afis. Adica arata super, si mult(nu am reusit sa pap tot) 🙂 era asa frumos aranjat de parca eram la cel mai fancy restaurant, poza de reclama ce mai 🙂 mi-am gasit un nou fel preferat 😀
Sa va zic de ce laud eu Sara..
Anu trecut de ziua lui Seba a insistat el sa mergem sa mancam la un restaurant cu stelute si bla bla a facut rezervare taman la renumitul Loyd(sau cum so scrie) ca Vivaldi(nu stiu care e, stie el) era in renovare, de 2 ani tot in renovare e…
Vine si seara de 10 nov 2008 si ne intolim, el in costum, eu fusta si stuff, eleganti ca deh e Loyd si mergem.
Dezamagire crunta, halal Loydu cel renumit si stelat.
Deci intram, din capatul celalalt al salii zbiara sefu de sala(really, asa am fost intampinati) ce dorim? am ramasa putin blocati si zice Seba ca avem rezervare, ne conduce, ne ia comanda si dupa incepe sa certe o chelnerita de acolo, de fata cu clientii, ca o facut-o pe fata sa planga si mai sa tranteasca lucruri pe acolo…restaurant cu stelute nu?
Mancarea ..a fost ok, nu nu stiu cat de scumpa, parca 60 ron pt amandoi cu felu 1, 2 si bautura, dar ne-a lasat un gust tare amar purtarea chelnerilor..si nici nu ma simteam eu prea bine ca eram stresata ca se uita lumea la mine cum manc, fiind cu stelute tre eticheta si …
Asa ca la Sara mergem de acuma, relaxati(eu, ca el e oriunde relax), chelnerii te intampina frumos, te intreba daca a fost bun, daca mai vrei(La Loyd vruia sa ii ia mancarea lui Seba din fata, nu a intrebat, el isi pusese bere in pahar, da l-o oprit Seba…dragut chelner).
Gata am zis-o, fara restaurante cu renume 😀