“mami, nu-i asa ca nu poate sa moara personajul principal?”

Cand eram mica, eram mare fana Dragon Ball – ok si acum sunt – stiu ca ma uitat pe RTL2, era seara parca, cate un episod pe seara, frumos –  chiar mai tineti minte vremea cand ne uitam la seriale la televizor si uneori asteptam o saptamana pentru urmatorul episod?  ce vremuri –  acuma vedem 3 sezoane in 6 zile.

Si cum eram eu mica si naiva, imi amintesc ca era primul episod in care moare Goku – OMG, trecand peste partea cu mine plangand si OMG cum adica fara Goku, ce se intampla, nu e bine, urmatorul episod parca era luni, ca era vineri…

Si era tarziu seara, Cristi nu era acasa, asa ca m-am dus la mami in camera, – mami, mami –  eu cu ochii in lacrimi –  nu-i asa ca personajul principal nu moare? nu mai stiu ce mi-a zis mami, sa ma consoleze, dar cumva am rezistat pana luni pana la noul episod.

Asta intra la categoria, uneori meseria de parinte nu e usoara.

Bine dupa ce am vazut ca l-au resurect, si dupa l-au resurect iar si iar si iar, nu am mai fost asa afectata. Pana la Armageddon si Gladiator unde am plans ca o fata –  ah, wait…

One Reply to ““mami, nu-i asa ca nu poate sa moara personajul principal?””

  1. Eu cand eram mic si ma uitam la filme, vedeam cum personajele mor impuscate si ma gandeam oare cati bani a luat ca sa moara si ca s-a sacrificat ca pt. familie :))

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *